Andrei Gavrilov

Premiul câștigat la Concursul Ceaikovski îl propulsează pe scena internațională, alături de cele mai importante orchestre ale lumii. Primul său concert pe scena londoneză are loc în 1976, la Royal Festival Hall, alături de Paavo Berglund și de Bournemouth Symphony Orchestra. În 1978 întreprinde un turneu european de peste 30 de concerte, alături de Filarmonica din Berlin. Până în anul 1979 Andrei Gavrilov apare în cele mai prestigioase centre muzicale, cu un număr de până la 90 de concerte pe an, publicul ovaționându-l în extaz de fiecare dată. În paralel, își va continua studiile la Conservatorul din Moscova.Afis recital Gavrilov 28 octombrie_Email

În 1979, când Gavrilov atingea primul vârf al carierei sale, Herbert von Karajan – care-l ascultase la Berlin în Concertul nr 1 de Ceaikovski – îi propune să înregistreze cu el integrala concertelor de Rachmaninov, deși acestea erau rareori dirijate de Karajan.

Combinația dintre apariția explozivă a lui Gavrilov pe scenele lumii, succesul uluitor la public, și mai ales declarațiile demascatoare la adresa sistemului sovietic făcute de tânărul artist fără bariere au avut drept urmare o anulare bruscă și forțată a activității lui din partea poliției politice a Uniunii Sovietice. După cinci ani de dramatică absență, revenirea în viața de concert cu abordări excentrice îmbrăcate într-o tehnică amețitoare, pe de o parte, și profunzimea expresivității poetice, ce tulbura publicul, pe de altă parte, au conturat un personaj controversat, dar aclamat și premiat.

În 1984 se reîntoarce pe scena londoneză, unde va susține concerte de mare succes la Barbican și Royal Festival Hall. Odată cu prima sa apariție la Carnegie Hall din 1985, Gavrilov va fi desemnat de New York Times drept un artist de importanță majoră. Urmează o serie întreagă de concerte alături de orchestrele din New York, Los Angeles, Detroit, Cleveland, Chicago, Philadelphia, Montreal, Toronto, Londra, Viena, Paris, Berlin, München, Amsterdam, Tokyo, Moscova, Sankt-Petersburg, în compania unor mari maeștri, printre care trebuie amintiți Abbado, Haitink, Muti, Ozawa, Svetlanov,Tennstedt, Rattle și  Neville Mariner.

Între anii 1976 și 1990 Andrei Gavrilov a înregistrat exclusiv pentru EMI, câștigând mai multe premii internaționale de disc, incluzând un Gramophone Award în 1979, un Deutscher Schallplattenpreis în 1981, Grand Prix International du Disque de L’Academie Charles Crois în 1985 și 1986, pentru ca în 1985 să obțină International Record Critics Award.

Printre alte premii importante trebuie menționat și cel din 1989, Premio Internazionale Accademia Musicale Chigiana, prilej cu care Gavrilov a fost proclamat drept cel mai mare pianist al lumii. În 1998 Gavrilov a fost inclus de Philips Music Group în seria de CD-uri Great Pianists of the Twentieth Century. Începând cu anul 1990 Andrei Gavrilov semnează un contract de  exclusivitate cu casa de discuri Deutsche Gramophone, realizând înregistrări de mare succes cu lucrări de Chopin, Prokofiev, Schubert, Bach și Grieg. Înregistrările lui Gavrilov au devenit adevărate interpretări de referință în lumea întreagă.

Share on FacebookPin on PinterestShare on Google+Share on LinkedInTweet about this on TwitterEmail this to someonePrint this page